Scanarea CT permite nu numai examinarea oaselor, ci și a discurilor, datorită capacității sale de a diferenția țesuturile mai eficient decât radiografiile. În ceea ce privește imaginile țesuturilor moi, CT este considerabil mai puțin informativă decât RMN, în timp ce este mai utilă în evaluarea anomaliilor patologice ale structurii osoase și a stării după operația de fuziune.
Dezavantajul său constă în faptul că permite realizarea unor felii ale coloanei vertebrale exclusiv într-un anumit plan (axial), iar imaginile în alte planuri pot fi realizate doar cu ajutorul unei reconstrucții suplimentare și la o calitate mai slabă. Atunci când se indică scanarea, este necesar să se precizeze înălțimea exactă a afecțiunii care urmează a fi investigată, deoarece, de obicei, este recomandabil să se scaneze doar un număr limitat de segmente la un moment dat, din cauza expunerii la radiații.