Administrarea tratamentelor de blocaj poate fi încercată în cazurile în care se suspectează în mod clar că durerea lombară este cauzată de uzura și inflamația articulațiilor mici sau în cazul în care tabloul clinic este dominat de durere radiculară, de obicei din cauza inflamației rădăcinii nervoase (radiculită).
Procedura se efectuează ca o intervenție chirurgicală de o zi, astfel încât pacientul ajunge la spital ca pacient în regim ambulatoriu. Procedura se efectuează sub anestezie locală (nu sub anestezie generală) în sala de operație, în condiții sterile. Se efectuează radiografii pentru a identifica segmentul vertebral care urmează să fie tratat. Chirurgul introduce capătul acului de infiltrare prin piele printr-o puncție, sub control radiologic gradual, la suprafața articulațiilor mici inflamate sau la canalul de ieșire al rădăcinii nervoase dureroase. Un amestec special de agenți analgezici, antiinflamatori și anestezici (cel mai adesea lidocaină) este injectat prin ac în punctul dorit. La finalul procedurii, acul se extrage pur și simplu, fără a fi nevoie de suturi ale pielii.
Medicamentele anestezice și analgezice reduc de obicei durerea imediat, dar de obicei este nevoie de 4 zile pentru ca medicamentul antiinflamator să își facă efectul. Perioada de timp în care tratamentul de blocaj își păstrează efectele benefice variază de la o persoană la alta. În cazurile cele mai norocoase, poate rezulta o perioadă fără durere de câteva luni, dar în unele cazuri efectul poate dura doar câteva săptămâni.