Osteoporoza, sau subțierea oaselor este o boală care afectează mai ales femeile și este din ce în ce mai frecventă în România. Osteoporoza înseamnă o scădere a cantității și calității oaselor.
Vizitați canalul meu YouTube pentru mai multe informații referitoare la afecțiunile coloanei vertebrale!
Într-un organism normal, procesul de formare și resorbție osoasă este în echilibru, iar când procesul de resorbție osoasă depășește formarea osoasă vorbim de subțierea oaselor. Incidența este mai mare la femeile de peste 60 de ani, în jurul menopauzei. În timpul menopauzei, cantitatea de estrogen din organism, care în mod normal joacă un rol important în menținerea echilibrului osos, scade. Pot exista și alți factori declanșatori:
- alimentație insuficientă (deficit de vitamina D și/sau calciu)
- afectarea crescută a oaselor din cauza bolii tiroidiene
- bolile renale și intestinale pot perturba echilibrul absorbție/secreție de calciu și vitamina D
- boli inflamatorii ale organelor (de exemplu, artrita reumatoidă)
- terapia cu steroizi poate perturba metabolismul calciului
- factori legați de stilul de viață ( fumatul, stilul de viață sedentar) etc.
Osteoporoza nu se manifestă prin simptome specifice și poate avea adesea o formă asimptomatică. Simptomele pot apărea după o pierdere a masei osoase majoră (de exemplu, 30-40% de pierdere a masei osoase). Cel mai frecvent simptom poate fi reprezentat de fracturi osoase din cauza pierderii rezistenței osoase. Fracturile osoase pot afecta oasele membrelor inferioare, oasele șoldului și vertebrele. În cazul colapsului vertebral, pacienții pot avea dureri severe la nivelul coloanei vertebrale.
Diagnosticul osteoporozei poate fi realizat cu ajutorul testelor de densitate osoasă, al testelor de laborator, al radiografiilor, al tomografiei computerizate și al RMN-ului.
Cel mai important aspect al tratamentului este depistarea timpurie, deoarece deteriorarea ulterioară poate fi prevenită în stadii incipiente. Pentru a menține calitatea vieții, este necesară prevenirea fracturilor. În plus față de suplimentarea cu calciu și vitamina D, pot fi utilizate ca terapie medicamentoasă bifosfonații și medicamentele care afectează metabolismul estrogenului.